Importanța tone of voice-ul în personal branding

Autor
Tiffany Szekely

Tricks and tips pentru a folosi tone of voice-ul în favoarea ta în brandingul personal.

Hai să începem cu o întrebare generală: dacă logo-ul brandului tău, culorile și tot ce ține de identitatea vizuală ar dispărea, ai fi la fel de ușor de recunoscut de către clienți prin modul în care te exprimi? Sau ToV-ul tău este la fel ca al oricărui brand?

(P.S.: ca să nu părem sofisticați, o să o dăm pe prescurtarea ToV în loc de ”tone of voice”)

ToV pune bazele încrederii și conexiunii cu clienții și, în plus, ajută brandul să fie ușor recunoscut.

Atunci când vrei să definești ToV-ul brandului tău, un pont interesant este să îți imaginezi că brandul este o persoană. Cum ar fi persoana respectivă? În ce mod s-ar exprima? Ce fel de umor ar avea? Întrebările astea te vor ajuta să îți definești ToV-ul într-un mod mult mai complex decât un basic ”prietenos” sau ”uman”.

Dar cum stă treaba când vine vorba despre tone of voice-ul nostru personal? Este acel mod unic în care ”sunăm”, în care comunicăm. Este super important să conștientizăm care este tone of voice-ul nostru și care sunt neajunsurile lui, iar mai apoi să îmbunătățim ce e de îmbunătățit.

Pe măsură ce devii conștient de ToV-ul tău, începi să ți-l asumi, iar în felul ăsta devii mai consecvent în comunicare. Vocea companiei tale, sau a brandului personal începe să se maturizeze. Iar această voce va rămâne întipărită în mintea audienței pentru mult mai multă vreme și este un element definitoriu în poziționarea ta în mintea clientului.

ToV are un impact direct asupra modului în care suntem percepuți de alții și da, acesta își face prezența atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă. Orice postare pe social media, orice email trimis unui client este impregnat cu ToV-ul tău personal.

Deseori avem tendința să abordăm un limbaj fancy și ușor corporatist când vine vorba de comunicarea cu un client via email, spre exemplu. Că așa am fost obișnuiți la școală. Trebuia să scriem compunerile cât mai sofisticat și Doamne feri să scrii așa cum vorbești. Dar hey, nu uita, clientul este și el om! (cine ar fi crezut?) Așa că cel mai bine este să comunici cu el într-un mod cât se poate de natural, fără să o dai pe cuvinte complicate.

Hai să luăm niște exemple. Care crezi că sună mai bine?

V1: ”Bună ziua, țin să menționez că este necesară părerea dvs. în privința logo-ului pentru a putea stabili următorii pași.”

SAU

V2: ”Salut! Cum ți se pare direcția în care merge acest concept? Aș avea nevoie de feedback-ul tău pentru a mă asigura că totul este conform așteptărilor.”

Nu știu cum ești tu, dar pe mine personal, prima variantă mă face să simt că există o distanță mare între mine și interlocutor. Adică mă aștept să întâlnesc limbajul ăsta într-o primărie sau în alte instituții formale.

Nu spun că a doua variantă este mană cerească și că trebuie să o urmezi mot-a-mot, voiam doar să subliniez diferența pe care o face un limbaj mai lejer. Cum "sună". Cum "se aude". Și încă ceva: chiar dacă folosești un limbaj ușor informal, nu uita să îți păstrezi profesionalismul! La urma urmei clientul te-a angajat pentru că ești un profesionist în domeniul tău.

Și dacă tot vine vorba de a fi profi, iată câteva mici aspecte pe care le-am învățat de-a lungul vieții mele profesionale:

1. Încearcă să fii prompt când vine vorba de comunicarea via email (nu îl lăsa pe client cu seen 3 zile)

2. Chiar dacă nu știi răspunsul la o întrebare, dă-i de știre clientului că ai citit emailul său și că revii cu un răspuns ASAP

3. Dacă primești un email cu 10 întrebări, asigură-te că răspunzi la toate întrebările

Poate că sunt chestii minore, dar ajută mult la consolidarea încrederii clientului în tine și în colaborarea voastră.

Vrei să pui și tu o cărămidă la baza Librăriei de Design?

Ne simțim onorați atunci când avem ocazia să colaborăm cu oameni dedicați și creativi. 🙃 Dacă vrei să ni te alături în aventura de a crea content educațional pentru designerii români, dă-ne un semn la join@librariadedesign.ro