Pe măsură ce elementele vizuale capătă o importanță din ce în ce mai mare în construirea imaginii unui brand, mulți designeri se întreabă dacă strategia de brand ar trebui să fie următorul pas în cariera lor. Iar răspunsul este: depinde. 🙃

First things first, trebuie să recunoaștem că diferențierea vizuală nu este suficientă pentru a construi un brand solid. Identitatea vizuală este într-adevăr un element esențial în crearea unei brand coerent și atractiv, dar strategia de brand implică mult mai mult decât aspectul estetic.

Imaginează-ți că brandul este o persoană: nu contează doar modul în care arată. Sunt importante valorile sale, modul în care vorbește, modul în care se comportă cu tine și multe alte aspecte asemănătoare.

Pentru a deveni un strategist bun, este musai să îți întinzi antenele și să te orientezi spre a învăța skill-uri complementare, care te vor ajuta să creezi strategii care funcționează.

Un strategist de brand are o viziune de ansamblu asupra întregului proces de construire a unei identități de brand și înțelege cum să o poziționeze într-un mod relevant și competitiv pe piață.

Trebuie să știi cum să analizezi publicul țintă, să studiezi concurența, să explorezi tendințele de consum și să dezvolți mesaje cheie care să transmită valorile și promisiunile brandului pentru care lucrezi.

Last but not least, ai nevoie și de skill-uri analitice, pentru a putea evalua performanța și impactul strategiei de brand și să aduci ajustări în funcție de schimbările din piață și de feedback-ul primit.

Sooo, dacă ești dispus să faci un deep dive în toate aceste aspecte și să continui să înveți, răspunsul întrebării de mai sus este: yep, orice designer poate deveni un strategist de brand.

Spotlight

Meet one very special girl: Mitarca Raluca - Illustrated brand and website designer. Raluca este genul de persoană care, dacă ar putea, ar face un update la atingerea lui Midas: în loc de aur, ar transforma orice spațiu urât și trist pe care îl vede în cea mai mișto versiune posibilă, exact așa cum și-l imaginează. Fie vorba între noi, Raluca are deja super puterea aceasta și poți să o vezi în toate ilustrațiile ei:

Website, Insta: @starwink, Dribbble, LinkedIn

1. Te-ai simțit vreodată descurajat când vine vorba de munca ta? Dacă da, cum ți-a afectat asta creativitatea și ce ai făcut să îți recâștigi încrederea?

Pfuuu, sincer, mă simt descurajată de fiecare dată când un client e nefericit cu ceva ce am făcut, ca toți designerii pe care îi cunosc.

Din fericire, în timp, procesul cu care obțin rezultate a devenit mai mult programatic decât să mă las la voia inspirației (cu toate că amândouă au loc). Pe foarte scurt, procesul meu creativ constă în a înțelege omul din fața mea bine bine, și apoi modelez realitatea în cea mai reprezentativă, coerentă și frumoasă formă posibilă. Nu inventez nimic și merge 95% din timp.

Mai am un truc: Mi-am făcut un document numit "Freelancer emergency kit" unde am screenshots și note cu lucruri mișto pe care mi le-au zis clienți de-a lungul timpului, și când e moment de panică și self-doubt, mă duc și citesc din el. Creierul nu e așa de smart să-și dea seama când au fost scrise, așa că automat mă simt mai bine. Silly brain!

2. Care sunt cele mai bune 3 sfaturi pe care ți le-ai da, dacă ai începe din nou?

1. Învață să scrii și să-ți organizezi ideile. Scrie tot ce îți vine în minte, editează și simplifică, trimite. Așa am ales doar trei sfaturi din vreo zece :p
2. Dacă sunt tot felul de lucruri mărunte care nu te lasă să-ți faci treaba și sunt frecvente, sunt parte din muncă și acceptă-le repede. De cele mai multe ori, părerea convențională e cea care ți-a modelat imaginea eronată despre ce înseamnă să fii designer, așa că acceptându-le ai oportunitatea să fii diferită și mai bună. E opusul la "Not my Job" award.
3. Nu trebuie să te placă toți. Relația de muncă e ca relația de cuplu: trebuie să te potrivești cu persoana cu care lucrezi, sau te vei simți permanent inadecvată și nimic din ce faci nu va fi bun. În momentul în care am pus proiectul perfect în portofoliu și am atras oamenii care apreciază ce fac, a fost de mii de ori mai simplu.

3. Cum îți menții motivația și interesul în munca pe care o faci?

Sunt genul care are nevoie să învețe lucruri noi constant, dacă fac ceva de prea multe ori și e în comfort zone devin nefericită și nemotivată. De obicei, iau un altfel de proiect într-o nișă nouă, adaug un skill nou conex la ce fac deja, încerc un stil nou estetic, cunosc oameni noi care mă inspiră cu moduri noi de a face lucruri sau încerc ceva greu peste puterile mele.

Pe scurt, plictiseala e moartea pasiunii și îmi place să sufăr :D

4. Cum ți-ar plăcea ca oamenii să își amintească de tine?

Foarte grea întrebarea asta! Dacă după o interacțiune sau un sfat am schimbat cuiva viața în bine și e mai fericit, eu sunt ok :) Deci cred că ar fi "fata aia din cauza căreia I am living my best life". Nu cred că are un titlu.

Fragmente din cărți

Rework - de Jason Fried & David Heinemeier Hansson

Rework este o carte care te învață să faci business altfel și care demontează câteva mituri populare despre acest proces. Este o lectură ușoară, cu idei acționabile și cu multe ”Aha!” moments.

Îți las în rândurile care urmează 3 idei cu care am rezonat:

1. Nu aștepta condițiile perfecte pentru a începe un proiect pe care dorești să îl faci, pentru că poți să aștepți mult și bine. Începe cu ceea ce ai și adaptează-te pe parcurs. Creează-ți propriile tale oportunități.
2. Nu workaholicii sunt eroii zilei, ci persoanele care au reușit să facă astfel încât să lucreze mai puțin pentru resursele pe care și le doresc și să aibă mai mult timp liber.
3. Planurile nu sunt niciodată definitive. Nu pierde timpul elaborând planuri complexe, deoarece se vor schimba oricum. Concentrează-te pe a acționa și a face progrese în timp real.

Freelancing

Discriminarea prin preț

Discriminarea prin preț se referă la practica de a percepe prețuri diferite pentru același produs sau serviciu pentru diferiți clienți, în funcție de disponibilitatea acestora de a plăti.

Pe scurt, ai prețuri diferite, pentru clienți diferiți pe care le dai în funcție de capacitatea lor financiară.

Creativi din industrie nu cer suficienți bani pentru munca lor. Asta este prima mare problemă. Believe it or not dar există clienți care au putere financiară și ar plăti mai mult pentru același serviciu.

A doua mare problemă este standardizarea sau “productivizarea” serviciilor. Dai același preț standard oricărui client.

De exemplu, serviciul tău de logo design poate fi de 10 ori sau de 100 de ori mai valoros pentru un client față de altul. Valoarea este direct proporțională cu mărimea problemei pe care o are clientul (și pe care tu te angajezi să o rezolvi)

Nu uita: fiecare client este diferit, cu probleme diferite, iar prețurile pentru serviciile pe care le oferi trebuie să fie și ele diferite. Nu standardiza, fă oferte personalizate în funcție de client.

‍