Ediția 114

Obiceiurile tale nu sunt despre tine

3
 min timp de citire

Zilele trecute m-am simțit ca dracu. Au început niște dureri de cap, carnea pe mine mă durea, aveam grețică la stomac și, per total, o stare generală de oboseală.

M-a luat brusc, peste noapte. Mi s-au dat peste cap toate planurile și mi-a fost tare ciudă că două zile la rând n-am făcut mișcare.

Eh, treaba asta cu lipsa de mișcare mi-a amintit de o schimbare radicală de perspectivă în ceea ce privește obiceiurile mele, pe care am avut-o acum 2 ani și ceva. Am mai vorbit despre asta cu alte ocazii, dar iată că o aduc din nou în atenție poate te inspiră și pe tine.

De câțiva ani sunt mult mai atent la obiceiurile mele. Nu e vreun secret complicat: pur și simplu am devenit mai conștient că, dacă nu știi ce anume declanșează un comportament, te trezești că-l repeți înainte să-ți dai seama.

De câte ori ai făcut ceva, ca mai apoi să zici “oh shit, nu trebuia”?

Ca să ajung la momentul ăsta de claritate, a fost nevoie de puțină muncă de detectiv.

Mi-am făcut un reality check serios și am notat toate obiceiurile pe care le-am putut identifica. Apoi, cu o sinceritate brutală, le-am analizat și am tras concluzii.

Recunosc, a fost inconfortabil. Și dacă vrei să faci asta, îți spun de pe-acum: o să simți puțină “durere”. Dar merită.

Totul a început din egoism. De unde altundeva să înceapă? Dar aveam un inventar al obiceiurilor bune și rele pe care le puteam observa de sus.

Sportul a ajuns primul pe listă. Păi eu eram campion mondial la stat la calculator.

Ce s-a schimbat? Well, perspectiva mea. Și asta datorită unei cărți care m-a lovit fix unde trebuie: “The Coaching Habit” (recomandare directă, să știi).

Cartea spune așa:

“Gândește-te mai puțin la ce face un obicei pentru tine și mai mult la modul în care obiceiul acesta îi va ajuta pe oamenii care contează pentru tine.”

Mai citește o dată propoziția asta și las-o să prindă gust. E importantă.

Ideea asta m-a dat peste cap și mi-a schimbat total filmul. Dintr-odată, lucrurile sună mult mai puternic când mă gândesc la alții.

De ce merg la sală? Ca să pot să mă joc cu fiul meu, să-l pot lua în brațe fără să mă plâng că mă doare spatele. Vreau să fiu prezent în viața lui cât mai mult timp posibil.

De ce citesc zilnic? Ca să pot avea un impact pozitiv asupra oamenilor care mă ascultă, să fiu sharp și să țin pasul cu lumea asta care merge înainte rapid.

Nu mai pot să văd lucrurile altfel acum. E un sentiment ciudat. Dar îmi dau seama că, de fapt, am reușit să lipesc ceva foarte util la identitatea mea.

Ia cu tine următoarele idei

  • Obiceiurile pot fi schimbate dacă înțelegi ce le declanșează.
  • Motivația pentru a adopta obiceiuri bune poate veni din altruism, nu doar din dorințe personale.
  • Disconfortul este inevitabil în procesul de autocunoaștere și schimbare.
  • Citește The Coaching Habit
Portret Stefan Asafti