Ediția 138
Rușinea nu este un sentiment valid în business. Punct.
În momentul în care ești blocat de frica de a cere ajutor, nu ești profesionist prudent. Ești doar om care își bagă singur bețele în roată.
Ce înseamnă de fapt rușinea de a întreba? E credința că ar trebui să știi deja tot. Că dacă pui o întrebare, o să fie evident că nu ești suficient de bun. Că o să te judece cineva pentru că nu ai toate răspunsurile.
Atâta că, nimeni nu are toate răspunsurile. Nici măcar oamenii pe care îi consideri experți. Diferența e că ei pun întrebări și merg mai departe. Tu stai pe loc și speri că o să-ți pice în brațe soluția într-o noapte.
Între timp, normal că pierzi bani, timp și alte oportunități. Costul real al tăcerii tale îți papă din business.
Să lămurim ceva de la început. Când zici că îți e rușine să întrebi, nu e chiar despre rușine. E despre frică. Frică de a fi perceput ca neștiutor. Frică de a deranja. Frică de a fi respins.
Toate astea sunt scenarii pe care le construiești în cap. Nimeni nu te judecă atât de dur pe cât te judeci tu singur.
Când am început să lucrez cu designeri și creativi, am observat un pattern constant. Oamenii care puneau cele mai multe întrebări avansau cel mai repede. Cei care tăceau rămâneau blocați în aceleași probleme multă vreme.
Așa că hai să deconstruim puțin frica asta. Care e worst case scenario când pui o întrebare? Că nu primești răspuns. Atât. Nu îți explodează businessul. Nu îți dispare reputația. Pur și simplu, nu primești un răspuns.
Și chiar și în cazul ăsta, tot câștigi ceva. Pentru că ai încercat. Și următoarea dată o să fie mai ușor.
Acum hai să vorbim despre partea nasoală. Despre ce pierzi când NU ceri ajutor.
Pierzi timp. Stai blocat în aceeași problemă săptămâni întregi pentru că nu ai curajul să întrebi pe cineva care a trecut prin ea. În timp ce tu cauți pe Google și te chinui, cineva are deja răspunsul. Dar nu îl ceri.
Pierzi chiar și bani serioși. Un brief neclar îți mănâncă ore întregi din iterații inutile. Un proces slab structurat îți distruge profitabilitatea. O ofertă formulată prost îți pierde un client bun. Toate astea pot fi rezolvate printr-o întrebare pusă la momentul potrivit.
Pierzi oportunități. Când nu ceri feedback la portofoliu, nu știi ce să îmbunătățești. Când nu întrebi cum să te poziționezi mai bine, nu te vede nimeni.
Și cel mai greu de acceptat. Pierzi încredere în tine. Pentru că de fiecare dată când alegi tăcerea din frică, întărești credința că nu ești suficient de bun.
Dar realitatea e exact fix invers. Oamenii care reușesc sunt tocmai cei care pun întrebări. Care cer ajutor. Care recunosc când nu știu ceva.
Am observat un tipar destul de evident de când a luat ființă comunitatea LDD PRO.
Membrii care pun întrebări constant avansează vizibil mai repede decât cei care stau în tăcere și speră că vor descoperi singuri răspunsurile.
Inevitabil stau cu ochii pe progresul oamenilor și văd cum trec de la un nivel la altul. Curiozitatea îi poartă tot mai departe înspre zonele necunoscute ale industriei.
Când pui o întrebare bună, scurtezi dramatic timpul de rezolvare a unei probleme. În loc să te învârți săptămâni întregi într-o dilemă, primești o perspectivă nouă în câteva ore sau zile.
Mai mult. Întrebările îți construiesc relații. Când îi ceri cuiva perspectiva asupra unei situații concrete, îi arăți că îl respecți suficient încât să vrei părerea lui.
Pot să îți spun cu mare certitudine că majoritatea oamenilor sunt bucuroși să contribuie. Am văzut colaborări care au pornit din întrebări puse pe grup. Am văzut prietenii care s-au format pentru că cineva a avut curajul să întrebe despre o provocare specifică și altcineva s-a oferit să ajute.
Ș-apoi nu-i mișto? Nimeni nu te judecă pentru că pui întrebări. Dimpotrivă. Te respectă pentru că recunoști că nu știi totul și cauți activ să crești.
Dacă până acum te-ai chinuit singur/ă și îți e greu să începi să ceri ajutor, hai să facem treaba asta mai ușoară.
Fii specific/ă. Nu întreba generalist. Întreabă ceva concret.
Arată că ai încercat. Oamenii sunt mult mai dispuși să te ajute când văd că nu vrei să o iei pe scurtături. Că ai încercat deja ceva și acum cauți o perspectivă nouă.
Fii scurt. Nimeni nu are timp să citească 10 paragrafe despre problema ta. Trei fraze clare. Ce ai încercat, unde te-ai blocat, ce anume cauți.
Și cel mai important. Acceptă că nu toate răspunsurile vor fi ce te aștepți. Uneori o să primești feedback brutal. Alteori o să primești răspunsuri vagi. E normal.
Dar fiecare întrebare te apropie de răspuns. Și fiecare întrebare îți întărește mușchiul de a cere ajutor.
Rușinea nu îți pune pita pe masă. Worst case scenario când ceri ajutor e că nu primești răspuns. No big deal.
Singura rușine reală este să pierzi timp prețios pentru că ai fost prea mândru/mândră să ceri ajutor.