Majoritatea freelancerilor fac aceeași greșeală la început. Cred că mai mulți clienți înseamnă automat mai mulți bani și stabilitate mai mare.

Dar e fix invers. Când ai 20 de clienți care îți plătesc câte 100 de euro, ajungi să lucrezi 12 ore pe zi pentru un venit care nici măcar nu acoperă cheltuielile. Fiecare client vrea atenție, fiecare are modificări, fiecare îți scrie seara la 23:00 sau în weekend.

Problema nu e că nu știi să faci design bun. Problema e că nu știi să îți alegi clienții potriviți. Te trezești că faci muncă de 5.000 de euro pe un salariu de 2.000. (Numerele sunt random pentru efect dramatic 🎭)

Aici este și un paradox. Când ești la început, nu prea ai de unde alege. Orice colaborare cu orice fel de client reprezintă o lecție de învățat. Fie ea bună sau rea, cu ceva tot pleci de acolo, nu?

Și totuși, este crucial să ne dăm seama că, de multe ori, mai puțin înseamnă mai mult.

Să îți dau un exemplu foarte simplu: e mai convenabil să ai 3 clienți care îți plătesc fiecare 5.000 de euro decât 50 de clienți care îți dau câte 100 de euro. Nu e rocket science, dar fără să te organizezi, viața ta devine o ciorbă.

Gestionarea mai multor clienți poate fi dificilă și poate cauza multă bătaie de cap. Un număr mai mic de clienți înseamnă că te poți concentra mai bine pe nevoile lor individuale și le poți oferi servicii de o calitate mult mai mare.

Pentru mine, calitatea este precum un obicei. Odată dobândită, te însoțește mulți ani.

Este la fel de simplu să trăiești în mediocritate o viață întreagă, cum e la fel de ușor să fii recunoscut pentru excelență. Diferența stă în alegerile pe care le faci. Te mulțumești cu "meh"? Sau îți asumi responsabilități care favorizează calitatea?

Clienții care plătesc mai mult pot fi mai dispuși să investească în relația cu tine și să te recomande altor oameni din networkul lor.

Și mai e o chestie importantă: când clientul ăla dă banul, este mult mai atent la ce ai tu de spus. Clientul te-a ales pentru expertiza și abilitățile tale. Este important să îți asumi rolul de expert/expertă.

De ce spui DA oricărui proiect

Dar nu toți clienții sunt pentru tine. De ce ai spune DA oricărui proiect?

În principiu, spui DA-ul ăsta probabil din disperare. Ai musai nevoie de cash și accepți să faci o muncă mediocră pe termen scurt. Atâta că ăsta este un cerc vicios, iar "termenul scurt" se poate extinde destul de mult. Luni, chiar ani.

Disperarea asta nu are deadline, pentru că nu știi când o să treacă. Pe măsură ce tot iei proiecte mici și multe, îți neglijezi drastic sănătatea mentală, iar procesele tale de lucru vor avea serios de suferit.

În momentul în care prinzi un client mai de doamne-ajută, riști să nu-l tratezi cu seriozitatea cuvenită. Poate chiar să-l grăbești doar ca să termini mai repede, să poți trece la următorul proiect. Și asta ce zice despre tine ca profesionist/profesionistă?

Când ai o tonă de lucruri de făcut, nu poți da atenția cuvenită fiecărui client și începi să o iei pe scurtături. Cel mai neplăcut lucru pe care îl poate simți un client este să fie ignorat pentru că ești ocupat cu proiectele altor persoane.

Am fost și eu în poziția de client și am trăit emoția asta first hand. E nașpa tare.

Calitatea ta influențează calitatea clienților

Asta e, life happens. Când lucrezi în bula ta cu clienți mici, e ca și cum ai ține o piesă de artă ascunsă în pod. Nu poți să fake-uiești cine ești pe termen lung.

Dacă arunci pe piață același lucru ca toți ceilalți, lumea o să te ignore complet. Clientul îți zice că te plătește dacă îi place? RUN.

A alege calitatea în locul cantității nu este doar o strategie, ci un mindset. Când ești la început, nu prea poți avea pretenții. Dar pe măsură ce te dezvolți, trebuie să înveți să îți selectezi clienții cu atenție.

Nu e doar despre bani. E despre respectul pentru munca ta și pentru timpul pe care îl investești. E despre a construi un business care să îți susțină stilul de viață, nu despre a supraviețui de la proiect la proiect.

Better safe than sorry. Măsoară-ți timpul. Fă tracking la fiecare oră petrecută pe execuție. O să îți dai seama rapid că mulți clienți mici îți ocupă timpul de 10 ori mai mult decât un client mare pentru aceiași bani.

Cum să îți construiești filtrul pentru clienți

Tu ești șeful/șefa propriei vieți. Deci, cum o conduci?

În primul rând, stabilește-ți tarifele minime și respectă-le. Dacă un client nu poate plăti minimul tău, înseamnă că nu vă potriviți. It's OK să spui nu.

În al doilea rând, pune întrebări la început de colaborare. Un client serios va răspunde la întrebări despre buget, timeline și obiective. Unul neserios va evita subiectul sau va încerca să negocieze totul.

În al treilea rând, cere să vezi exemple de colaborări anterioare. Cum s-au comportat cu alți freelanceri? Cum plătesc? Cât de clari sunt cu cerințele?

Dacă nu te prioritizezi tu, cine să o facă pentru tine? Clientul este ca un vultur (pun intended 🦅): dacă simte că te îndoiești de tine, te mănâncă.

Strategia celor 3 clienți ideali

În loc să alergi după 20 de proiecte mici, concentrează-te să găsești 3 clienți ideali. Clienți care:

• Îți plătesc de 3-5 ori mai mult decât media actuală
• Respectă procesul tău de lucru
• Îți dau feedback constructiv, nu cerințe care îți dau viața peste cap
• Te văd ca pe un partener, nu ca pe un executant

Fiecare client nou pe care îl accepți trebuie să îți aducă ceva valoros: bani buni, experiență utilă sau conexiuni importante.

Dacă nu bifează niciuna din astea, de ce îți pierzi timpul?

Când ai clienți de calitate, nu mai lucrezi în weekend, nu mai faci revizii infinite și nu mai trăiești cu anxietatea că nu știi de unde vin banii luna viitoare.

Nu poți să ai standarde înalte și să accepți orice în același timp. Alege-ți clienții la fel de atent cum îți alegi prietenii.

Ia cu tine următoarele idei:

• Mai puțini clienți de calitate înseamnă mai mulți bani, mai puțin stres și muncă mai bună pe termen lung
• Disperarea după proiecte te face să accepți colaborări proaste care te țin în loc luni de zile sau ani
• Calitatea muncii tale depinde direct de calitatea clienților cu care lucrezi. Clienți proști generează muncă proastă